Archive for June, 2006

Concert Depeche Mode (full review)

26 June, 2006 2:34 pm

Am lasat sa treaca niste zile intre concert si momentul asta in care ma apuc sa povestesc, ca sa scriu un review cat de cat obiectiv (bine, in masura in care e posibil asa ceva :P).

Inca dinainte sa ajungem pe stadion am fost foarte impresionat de jandarmii de pe drum – extrem de politicosi, civilizati si la locul lor. Am discutat despre asta si cu altii si am inteles ca asa sunt acum jandarmii, nu ca pe vremuri. 🙂

Ar trebui sa mentionez ca pe stadion am ajuns pe la ora 17… Sechelele de la concertul Metallica din 1999 si-au spus cuvantul: eram convins ca o sa ne imbulzim la intrare timp de cateva ore pana sa ajungem in incinta stadionului. In realitate, nici o legatura 🙂 Coada de 0 persoane, acces rapid, nici macar la standurile de racoritoare nu erau cozi. Din cate am inteles, nici mai tarziu nu a fost imbulzeala la intrare, deci inca un punct in plus organizatorilor. Singura problema pe care o am in legatura cu securitatea este faptul ca desi s-a anuntat de 100 de ori ca e interzis accesul cu aparate foto, se pare ca singurele interzise erau aparatele profesionale 🙁 deci puteam sa vin linistit cu aparatul lui maica-mea sau al ioanei si sa fac poze. In fine, asta e…

Odata ajuns pe stadion,

Show me more… »

concert depeche mode

24 June, 2006 12:33 am

words are very unnecessary 😉

o sa scriu cum a fost, dar alta data

Despre comert si religie

9 June, 2006 3:27 pm

Astazi la pranz, in fata supermarketului Nic din Dorobanti, o femeie (70-75 ani) vindea 3-4 legaturi de marar, patrunjel, etc… Alaturi, la vreo 3-4 metri, o calugarita (or should I say calugarita) (30-35 ani) cerea bani pentru reconstructia manastirii X.

La un moment dat, “calugarita” se indreapta spre batrana cu zarzavaturi, o intreaba ceva (n-am auzit, dar presupun ca vroia o legatura de ceva), batrana ii raspunde “20.000“, iar “calugarita” ii raspunde: “Bah da’ nu ti-e rusine?? Dupa ce ca vinzi aici unde cersim noi..!!

😐

Despre educatie…

6 June, 2006 10:14 pm

… sau “Cum era sa fiu exmatriculat, dar din fericire am predat proiectele pe 5 iunie in loc de 3 iunie, chiar daca erau stabilite pe 17 iunie”

Ziua 1: In ultimul curs de Programare Web, se stabileste 17.06 ca data la care trebuie predate cele 3 proiecte in JavaScript pe care le avem de facut. Buuun..

Ziua 2: In ultimul curs de Baze de Date, se stabileste 17.06 ca data la care trebuie predate proiectele de design de baze de date (hmmm.. tot 17? ma rog, e la pranz…) Buuun…

Ziua X, unde X vine dupa ultima zi de cursuri: Titularul cursului de Programare Web ajunge la secretariat, unde afla cu stupoare ca titulara cursului de Baze de Date i-a luat-o inainte.. But – have no fear – rezolvarea e banala: mutam data pentru proiectele la Programare Web.. Nu pe 24 (cum ar fi fost posibil, dar prea previzibil probabil..) ci pe 3 iunie! 😀

Ziua N, unde N=3 iunie, ora 23.50: Aflu si eu, din pura intamplare (mi-am zis sa ma mai uit pe site, poate s-a mai afisat ceva) de noua data a proiectelor (care tocmai trecuse cu vreo 14 ore mai inainte). Aflu, in aceleasi minute, ca seria noastra are si un grup pe yahoo; citesc arhiva, vad ca problema s-a discutat. Nasol. Injur, pe rand, pe toata lumea implicata (si cativa martori discreti, si ceva lume care nu era de fapt implicata) si ii scriu un mail profului. In paralel, vizuni apocaliptice de repetentie – exmatriculare – faiulre – oaie neagra. In incheierea serii, am inecat subiectul in 750ml vin, 250ml tarie, 500ml bere + cantitati nedefinite de bauturi necunoscute (to my best knowledge, n-am mai baut nimic, dar my best knowledge nu era la un nivel ridicat in dimineata respectiva).

Ziua N+1: Nici un raspuns la mail, viziuni apocaliptice de repetentie – exmatriculare – failure – oaie neagra. Era ziua alocata proiectului pentru alta materie, dar sentimentele de what’s the use? si oricum am pierdut masterul au impiedicat aparitia vreunei linii de cod.

Ziua N+2: Undeva la 8 AM soseste si raspunsul la mail: mai pot preda ASTAZI (in ziua N+2) proiectele, pana la ora 14. Bafta Maxima face ca proiectele sa fie 99% gata, ceea ce nu stiu daca mi s-a mai intamplat vreodata in facultate (totusi, termenul era la 2-3 saptamani distanta cand eu le terminasem). Ma prezint cu proiectele, iau nota 9 (nu i-a convenit ceva la unul) si plec acasa.

Morala: Intotdeauna, alcoolul este solutia.

PS despre ce proiecte e vorba: asta, asta si asta.

In episodul viitor, despre laptopuri si subiecte conexe 😛

z